6 preparate pe care trebuie să le încerci în Napoli

Am luat Italia la pas în lung și în lat, am petrecut o mică parte din viața mea de student pe băncile universității din Padova, mâncând alături de studenți prin cantine. Mai apoi am mers până în Bologna să mâncam spaghete bologneze și mortadella, iar în Roma ne-am răsfățat cu paste carbonara. Am mâncat gianduia în Torino și cantucini în Florența, iar când am ajuns în Napoli, prima oprire a fost la pizzerie. Dar Napoli nu e doar despre pizza, ci despre adevărata mâncarea italienească, așa cum e ea: simpla și făcută cu suflet și dedicare.

Acest articol e o tur culinar virtual, în care vreau să îți prezint șase din cele mai bune și tradiționale preparate din bucătăria napoletana, pe care și tu trebuie să le încerci dacă vizitezi Napoli.

Pizza napoletana

Știam încă de la bun început că în Napoli vom mânca multa pizza, însă nu mă gândeam că o felie de pizza simplă – aluat, roșii, mozzarela și ulei de masine – îmi poate aduce atât de multă bucurie. Pizza napoletana nu e doar o pizza, nu te lăsa înșelat de nume, ci e o mică bucată de rai, iar pizzeriile autentice din Napoli sunt mici refugii pentru trup și suflet. De altfel, în Napoli nu mănânci pizza, ci o savurezi. Te lași purtat de mirosul de busuioc proaspăt și răsfățat de gustul roșiilor de San Marzano, roșii crescute la poalele vulcanului Vezuviu. Pizza napoletana nu e mâncare…ea e artă!

Sunt convinsă că nu mai e cazul să iți spun că trebuie să încerci pizza napoletana în Napoli, pentru că e de la sine înțeles. Oricum, primul lucru pe care îl vei citi despre Napoli va face referire la pizza napoletana și la Napoli ca locul în care s-a născut pizza…pizza aia adevărată.

Unde mâncam cea mai bună pizza în Napoli?

Tripadvisor e plin de restaurante și pizzerii, însă există un singur loc care se află deasupra celorlalte, care a mers mai departe din generație în generație și în care vei trai o experiență autentică napoletanta. L’Antica Pizzeria da Michele e locul îndrăgit de turiști și localnici, e un adevărat templu, un loc sfânt.

Poate exista pizza și mai bună, dar noi nu am experimentat foarte multe locații. Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns în Napoli a fost să mergem la L’Antica Pizzeria da Michele. Ne-am simțit tare bine acolo, pizza a fost senzațională și chiar nu ne-am mai dorit altceva. Dar să nu crezi că nu am avut termen de comparație, ba chiar am mers la o altă pizzerie, iar experienta a fost destul de nesatisfacatoare (pizza bunicică, servire proastă, prețuri mai mari).

Un pic din istoria pizzeriei

L’Antica Pizzeria da Michele există fizic de când lumea. Mai exact din 1870, atunci când Michele Condurro, după zeci de ani de cursuri, cercetări și perfecționări, a deschis propria pizzerie, împreună cu familia lui. Tradițiile familiei Condurro sunt păstrate cu sfintenie de către cea de a cincea generație, iar pizzeria se află în aceeași locație încă din anul 1930.

Fizic vorbind, pizzeria nu are nimic fancy sau luxos, ci e un loc în care mergi că să mănânci rapid o pizza proaspăt scoasă din cuptor, plătești și pleci fericit. Meniul e modest deoarece marele Condurro era de părere că există doar două tipuri de pizza – margherita și marinara – și că pizza perfectă trebuie să aibă un aluat subțire și ușor, suc de roșii, mozzarella și câteva frunze de busuioc.

Eat Pray Love

Filmul Eat Pray Love e responsabil pentru hoardele de turiști și pentru cozile interminabile la care ești nevoit să stai dacă vizitezi Napoli în plin sezon. Autoarea cărții, transmite chiar mai multă emoție decât scena de doar câteva secunde din film, spunând următoarele cuvinte despre pizza de la da Michele: „I love my pizza so much, în fact, that I have come to believe în my delirium that my pizza might actually love me, în return. I am having a relationship with the pizza, almost an affair.”

Cea mai bună pizza din lume!

Așa cum spuneam, după ce stai la coadă (noi nu am stat prea mult, iar atunci când a fost aglomerat, pur și simplu am luat pizza la pachet), intri, te așezi la o masă (încearcă să te așezi la o masă din sala principală, că să te bucuri de mirosul de pizza și să ai parte de o demonstrație live), comanzi una dintre cele 4 tipuri de pizza, aștepți 10-15 minute, timp în care îți plimbi privirea fie la cuptorul în care se coace pizza, fie la tabolurile cu poze de familie. Mai apoi savurezi pizza, plătești și pleci.

O pizza care depășește marginile farfuriei costa 5 euro, coperto este 0.5 euro, iar un suc sau o apă costă 2 – 2.5 euro.

Acesta e tot meniul 😀

L’Antica Pizzeria da Michele

Părere personală: am mâncat multă pizza (foarte multă) în Italia, însă cea din Napoli e de departe cea mai bună pizza din întreagă lume!

Citeste si: 10 zile în sudul Italiei – prima întălnire cu Napoli

Înghețată de la Mennella

Al doilea lucru pe care l-am mâncat în excces a fost înghețata de la Mennella. Gelateria era la jumătatea drumului dintre L’Antica Pizzeria da Michele și hotelul nostru (Cineholiday Hotel), iar încă din prima seară la Mennlla ne-a ispitit cu fel și fel de arome. Preferatele noastre au fost gianduia și cantaloupe, iar cea mai inedita aroma de înghețată pe care am mâncat-o vreodata a fost cea din coajă de mar (a fost atât de buna!). Era că și cum am fi avut un ritual…pizza napoletana și înghețată cu gianduia.

Inghețata de la Mennella e în top 3 cele mai bune înghețate pe care le-am mâncat în Italia.

Exista multe gelaterii Mennella raspadinte în centrul orașului; este o afacere de familie; înghețată este realizată din ingrediente naturale și din lapte proaspăt și de înalta calitate; există multe arome deosebite: cassata, coji de mar, etc; prețul pentru două arome de înghețată este de 2.5 euro.

Zeppola di San Giuseppe

Zeppola di San Giuseppe e de departe desertul meu preferat din toată aceasta călătorie culinară. Personal, ador prăjiturile cu cremă de vanilie, iar italienii chiar știu cum să facă o prăjitură cu vanilie.

Aceasta prăjitură e des întâlnită în sudul Italiei, iar originea ei este strâns disputată între Sicilia și Campania, fiecare dintre ele crezând că pe pământurile ei a luat naștere acest desert. Alte povești spun că prăjitura are origini în Africa de Nord, cu precădere în Tunisia și Egipt, iar alții spun că a fost inventată pe vremea imperiului Roman. Oricare ar fi povestea, Zeppola di San Giuseppe e genul de desert pe care îl mănânci la o terasă umbrită, atunci când iei o pauză de la explorat.

Zeppola di San Giuseppe – Leopold CafeBar

Prăjitura constă într-un aluat prăjit, asemănător cu aluatul de eclere, crocat, umplut cu cremă de vanilie și servit cu cireșe confiate. Acesta este rețeta originală, însă în prezent se găsesc diferite combinații. La Leopoldo Cafe Bar – chiar vă recomand aceasta cofetărie-cafenea, am mâncat Zeppola cu frăguțe.

Prețul pentru o zeppola este de 3 euro. Daca alegi să stai la terasă, se adaugă o taxă de servire de 2 euro/prăjitură.

Baba

Baba e cel mai faimos desert napoletan, care de fapt nu își are originile în Napoli. Ciudat, nu? Toate patiseriile vând baba, în toate formele posibile- mici, mari, cu ciocolată, cu cireșe, simple, cu frișcă sau cu vanilie, și astfel a devenit ușor una dintre cele mai renumite prăjituri din oraș. Cu alte cuvinte, e greu să pleci din Napoli fară să guști această prăjitură pufoasă, însiropată și extraordinar de dulce.

Unde a fost inventata prajitura Baba?

Cum spuneam, baba – prescurtarea de la Ali Baba, e o prăjitură care a apărut într-un orășel din Franța, în secolul al 18 lea, chiar în bucătăria unui rege polonez aflat în exil. Regele, neavand dinți (la vremea aceea era o modă:)) ), a luat o prăjitură austriacă pe care a înmuiat-o în Tokaji, un sortiment de vin de origine maghiară. Ulterior, fiica lui a înlocuit vinul cu ceva chiar mai bun…cu rom jamaican. Se pare că desertul a călătorit în jurul Europei până când a ajuns în Napoli, unde a prins rădăcini.

Personal, baba nu e un desert pe gustul meu, însă merită încercat. Dacă mergi la Leopoldo, pe lângă o zepolla, comandă și o baba, prețul ei fiind de 1-2 euro.

Sfogliatella

Un alt desert renumit în regiunea Campania este sfogliatella. Se crede că aceste prăjiturele au fost inventate acum 400 de ani, într-o mănăstire de lângă Conca dei Marini. Se spune că intenția era de a reproduce un desert sicilian, însă călugărița de la mănăstirea Santa Rosa a mai adăugat ricotta, amestecată cu fructe uscate. În prezent, fiecare terasă din Napoli vinde sfogliatelle delicioase precum cea din imagine.

Sfogliatella ricca este cea mai des întâlnită variantă. Aceasta consta într-un aluat de foietaj crocant, umplut cu cremă de riccotta aromată.

Se găsesc peste tot în Napoli, iar prețul pentru o singură bucată este de 1,5-2 euro.

Cuoppo

Alături de pizza fritta, cuoppo e un preparat de tip street food tare popular în Napoli. O’Cuopp, în dialect napoletan, este denumirea pentru un con de hârtie plin cu preparate prăjite (deep fried). La cel mai faimos stand din Napoli, care se numește Îl Cuoppo bineînțeles, poți cumpara un con cu diferite ingrediente pentru 3-5 euro.

Pe lângă variantele clasice – mozzarela, cartofi prăjiți și pui, poți încerca un cornet cu alici – cu sardine, cu arancinii sau cu flori de dovlecel.

6 preparate pe care trebuie să le încerci în Napoli

În ultimii cinci ani ne-am plimbat mult prin Italia, iar în fiecare loc în care am ajuns, am încercat bucătăria locală. Și adevărul e că noi nu suntem nebuni după mâncare italienească…sau cel puțin nu eram. Între timp Napoli ne-a schimbat un pic perspectivele. Așa cum îmi place să zic: Napoli e un paradis pentru gurmanzi, e locul în care găsești adevărata bucătărie italienească. Bineinteles ca mai există multe alte preparate delicioase în bucătăria napoletana, pe care sper că le vom putea descoperi în următoarea noastră escpada în Napoli.

Tu ai fost în Napoli? Unde ai mâncat ce mai bună pizza napoletana? Ce alte preparate ai mai încercat?

Alte articole: