Jurnal de călătorie – Turist în pandemie (3/2020)

Anul 2020 e departe de a fi anul perfect pentru călătorii, sau pentru orice altceva, iar cu toate că aveam planuri mari pentru anul acesta (despre o parte din ele am mai scris aici), am fost nevoiți să le amânăm, schimbăm sau să le adaptăm la situația actuală. Vremurile pe care le trăim sunt atât de ciudate, lucrurile se schimbă de la o săptămână la altă, trebuie să fim mereu atenți la tot ceea ce se întâmplă, atât la noi în țară cât și pe plan internațional, să fim mereu la curent cu știrile și să acceptăm, fie că vrem fie că nu, că nu ne mai putem face planuri pe termen lung. Dacă în mod normal ne planificam călătoriile cu luni înainte, acum trebuie să fim spontani și să fim pregătiți mai mereu să amânăm sau să mergem în sincron cu ceea ce se întâmplă în lume.

Dacă în primele luni din an credeam că virusul nu o să ne influențeze călătoriile, și că noi vom avea curajul să ducem la bun sfârșit orice dorință călătoare (știindu-ne precuați și sănătoși), acum simțim că există o altă ordine, un alt manual cu reguli pe care trebuie să le urmăm atunci când ne planificăm o călătorie. Și, da! Trebuie să recunosc că am avut momente în care am simțit că nu o să mai putem călători anul acesta, momente în care am fost extrem de supărată și nervoasă pe acest virus, care, independent de voia noastră, a reușit să ne ia toate activitățile care ne placeau (mersul la cinema, ieșitul la restaurant, călătoritul, mersul dintr-un aeroport în altul, etc). Până la urmă, în iunie, am hotărât că noi nu ne vom opri din călătorit și că vom continua să explorăm lumea în limitele impuse și respectând toate reguile. Ne-am reorientat, am schimbat lista cu destinații și, cumva, am ajuns la concluzia că pandemia ne-a facut să ajungem în toate locurile pe care ne doream de anii să le vedem.

Deși nu îmi doresc să vorbesc prea mult despre subiecte de aceest gen, m-am gândit că ar fi o idee bună să documentez tot ceea ce am trăit în aceste luni. Vreau ca această perioadă, cu părțile ei rele sau bune, să rămână aici, pe blog, deoarce ne-a oferit atat de multe stări și gânduri, ne-a luat multe lucruri și ne-a învățat atât de multe lecții încât putem spune că face parte din noi, din fiecare. Astfel că, în ultimele articole am vorbit mult despre cum au evoluat lucrurile în Elveția și am scris negru pe alb ca nu ne vom opri din călătorit.

Jurnal de călătorie – Turist în pandemie

Așa cum am spus de 100 de ori până acum, în Elveția lucrurile au fost mult mai simple, chiar de la început. Deși s-au impus restricții (magazinele, restaurantele, școlile au fost închise; purtarea măștii a fost doar o recomandare; granițele țării au fost închise), am avut libertatea de a ieși si de a ne bucura măcar de o plimbare. Și chiar asta am făcut! Cum nu am avut frica virusului și cum panica nu a fost atât de mare, în luna aprilie am vizitat una dintre cele mai frumoase zone ale Elveției, iar în mai am ajuns în partea franceză, în sfârșit. Astfel că, se poate spune că am reușit să fim turiști, chiar dacă am trăit asemenea vremuri tulburi.

Lacul Brienz
Gruyere a fost un pic mai animat decat ne asteptam sa fie.
Interlaken (in aprilie) – orasul a fost destul de pustiu, magazinele inchise, la fel si toate restaurantele.
In Montreux a fost in mai, iar atmosfera a fost cu totul alta. Malul lacului era plin de oameni (greu cu distantarea sociala), terasele erau si ele pline, se statea la coada pentru inghetata, iar oamenii erau foarte relaxati.

În perioada aceea, am învățat să călătorim un pic mai altfel. Am înțeles că mașina e cel mai sigur mod de transport pentru că suntem doar noi, că un Airbnb cu self check-in și intrare separată e variantă perfectă de cazare (în plus, am beneficiat de multe reduceri) și că nu e nevoie să mâncăm la restaurant, că e suficient să ne luăm mâncare de la supermarket și să mâncăm în parc, pe malul lacului sau la Airbnb.

Călătoria în partea franceză, unde am petrecut 4 zile, ne-a dat un pic de curaj în ceea ce privește călătoritul în pandemie. Am văzut că în unele locuri viața merge înainte, că oamenii sunt relaxați și că normele de igienă și distantare se respectă. Astfel că, am continuat să fim turiști și să ne planificăm vacanțe last-minute și pentru următoarele două luni.

Turist în Germania, Franța și Italia, în vreme de pandemie

Odată cu redeschidere granițelor, moment pe care l-am aștept mult timp, am pornit într-un road trip prin Germania. În această călătorie am petrecut câteva zile în Berlin, un oraș de care ne-am îndrăgostit încă de la prima vizită, mai apoi am ajuns în țara marțipanului – Lubeck, în Hamburg și pe valea râului Moselle. Astfel că, am avut la dispoziție 8 zile pe care le-am împărțit în felul următor: 4 zile Berlin, o jumătate de zi Lubeck, o zi și jumătate Hamburg, și două zile pentru valea raului Moselle, unde am vizitat: castelul Drachenburg, castelul Eltz și Cochem. 

Ca turiști în Germania a trebuit să respectăm câteva norme, printe care cel mai important e purtarea măștii în toate spațiile publice, închise, iar la restaurante a trebuit să completăm formulare cu datele personale. În rest, ne-am bucurat de vacanță, ne-am plimbat în voie prin multe locuri faine, ne-am răsfățat cu mâncare bună, am respectat distanța la metrou sau pe strada și am încercat să fim ceva mai precauți.

Vacanța în Germania ne-a dat și mai mult curaj și ne-a oferit un pic de normalitate, iar de acest sentiment chiar aveam nevoie. Acolo am văzut că lucrurile se desfășoară normal, că oamenii nu sunt foarte panicați sau stresați, că viața intră încet-încet pe făgașul normal…iar lucrul asta ne-a bucurat enorm de mult.

Lubeck – Germania
Castelul Eltz
O cafenea draguta din Potsdam

Câteva săptămâni mai târziu, ne-am făcut bagajele și am plecat într-una din cele mai răvnite călătorii de anul acesta. Am porint spre Coasta de Azur (trebuia să mergem în aprilie) unde am petrecut șapte zile absolut divine. Aș spune că a fost una dintre cele mai faine călătorii pe care le-am făcut până acum…cam atât de mult mi-a plăcut!

În Franța, atmosfera e și mai faină, cu orașe pline de localnici și turiști (majoritatea olandezi, nemți și belgieni), cu terase la fel de aglomerate, cu muzică pe stradă, cu faleze animate, cu plaje cu nisip fin și copii care fac castele de nisip chiar pe malul mării. Toate acestea având loc într-o zonă sărutată de soare și de vălurile mării Mediterane. A fost chiar plăcut să ne plimbăm pe malul mării, să mâncăm înghețată în timp ce priveam apusul, să stăm la restaurant și să mâncăm scoici și alte delicii, să ne plimbăm cu metroul, să admirăm orașele de sus, să explorăm fiecare străduță.

La fel ca în Germania, și în Franța a trebuit să respectăm câteva reguli. De data aceasta, totul a venit natural și, cumva, am început chiar să ne obișnuim cu acest stil de călătorit. În toate spațiile închise și în toate mijloacele de transport în comun am purtat mască, am încercat să intrăm în contact cu cât mai puține suprafețe, am încercat să păstrăm distanța față de alți oameni și, mai presus de toate, ne-am bucurat de vacanță. Și fie vorba între noi, nici măcar o secundă nu am avut impresia că trăim în pandemie, că suntem turiști în pandemie. Francezii par chiar mai relaxați decât elvețienii sau nemții, iar atmosfera însine a fost una normală, exact așa cum, probabil, era și anul trecut pe vremea acesta.

Plaja din Nisa e perfectă pentru admirat apusul. E o plaja cu pietre, deloc potrivita pentru plaja, dar numai buna pentru mancat inghetata 😀
Lyon are o elegant aparte. M-am indragostit de atmosfera de acolo, de restaurantele lor si de cladiri.
In Lyon am simtit cel mai putin termenul de ”distantare”. Vieux Lyon e plin de terase, una langa alta, iar oamenii stau fara probleme pana seara tarziu.
Portul din Marseille e o nebunie! Atat! O nebunie!
Piața de pește din Marseille
Portul vechi din Marseille e plin de terase unde puteti manca supa de peste, admirand barcile din port si chiar catedrala Notre Dame de Garde.
Am facut si o scurta oprire in Cannes, un oras la fel de elgant ca Lyon si cu un aer exotic, tipic pentru coasta de Azur. Plaja din Cannes e perfecta pentru familii care sunt in cautarea unei plaje curate, cu nisip fin.

Pentru că drumul nostru de întoarcere spre casă era prin Italia, am hotărât să rămânem și câteva nopți în Verona. Ne era extrem de dor de Italia, în special de cappuccino :D, încât am văzut o oportunitate de a revizita un oraș tare drag nou și de a vedea cu ochii noștri cum stau lucruri într-o țară puternic lovită de coronavirus. Ca să fim sinceri, ne așteptam să fie destul de tristă și tensionată atmosfera, să dăm de orașe pustii, de magazine și terase închise sau măcar de controale mai amănunțite la vama, că doar urma să mergem în zona care a fost considerată epicentrul pandemiei în Europa. Când colo, lucrurile nu au stat deloc așa…

E drept că Verona nu a mai fost atât de aglomerată, lipsind gurpurile uriașe cu turiști chinezi, dar nici nu a fost pustie. Tersele erau pline, mesele erau și ele burdușite cu spritz aperol, pizza și bruschette; magazinele erau destul de aglomerate, în special centrele comerciale: oamenii purtau mască în spațiile închise, iar în unele magazine ne-a fost verificată temperatura. La fel ca Franța, Verona era plină de turiști veniți din Olanda și Germania, la casa Julietei se stătea la o coadă infernală (am impresia că lasau doar un număr limitat de oameni în curte), iar la Arena a avut loc un concert fără spectatori, oamenii ascultând muzica, stând în fața arenei sau pe străduțele din jur.

Mai departe, la hotel, masca a fost obligatorie, iar micul dejun de tip bufet sudez nu mai era chiar bufet. Cu alte cuvinte, tu comandai ce iti doreai să mănânci, iar cineva îți aducea mâncarea la masă. În același timp, la terase, totul se desfășoara normal, cu meniuri în format clasic și cu mese aflate la aceeași distanță ca înainte de pandemie.

Piazza delle Erbe – locul meu preferat din Verona
Verona nu e la fel de aglomerata (lipsesc grupurile cu turisti chinezi), dar atmosfera e tare faina.

Jurnal de călătorie – Turist în pandemie

Ultimele luni din an ne-au învățat numeroase lecții, pe care trebuia într-un fel sau altul să le primim. Am înțeles că nimic nu e permanent, nici măcar situația asta, și că nu trebuie să luam totul for granted. Am învățat că lucrurile se pot schimba și că nu suntem mereu în poziția în care putem decide în ce direcție vor evolua. Am învățat să apreciem mai mult, să profităm mai mult de timpul pe care îl avem și să nu lăsăm niciodată pe mâine, tot ceea ce putem face azi. În privița călătoriilor, am stabilit că nu vom mai amâna și că vom face tot ceea ce ne dorim, atunci când vom avea posibilitatea; am hotărât că ne vom bucura de fiecare ocazie de a pleca undeva, exact așa cum o făceam și până acum; am înțeles că nu totul depinde de noi și ca tot ceea ce noi putem face e să fim responsabili atunci când suntem în vacanță (un pic mai responsabili decât eram înainte).

Turismul, în situația de față, înseamnă multă responsabilitate, respectarea regulilor și bun simț. E de bun simț să respecți distanța, regulile de protecție sau igienă, atât pentru tine cât și pentru necunoscuții din jurul tău.

Nelipsita masca 😀
Notre Dame de la Garde (Marseille) oferă niste privelisti uimitoare asupra orasului

Din păcate, lucrurile nu merg neapărat într-o direcție bună în ceea ce privește România, si mă întristează enorm de mult când văd că numărul cazurilor crește și că tot mai multe țări impun restricții de călătorie. Noi știm că suntem norocoși pentru că locuim în Elveția și că avem ceva mai multă liberatate, dar cred că va veni și rândul Romaniei să intre pe făgașul normal. De aceea, în ciuda faptului că noi încurajăm mereu călătoriile (până la urma acesta este și scopul blogului), în situația de față, nu vă putem incuraja să vă luați lumea in cap, sa faceți ce facem noi, să călătoriți în Franta, Spania sau Germania. În schimb, vă indemnăm să fiți responsabili atunci când sunteți în vacanță, să călătoriți doar dacă credeți că e safe pentru voi, să faceti ceea ce simțiți că e mai bine.

Noi vom fi aici, pe blog, unde vom continua să scriem despre toate locurile în care am ajuns și despre cele in care vom ajunge. Până data viitoare, stay safe!

Cu dragoste,

Georgiana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *