blog de calatorie, calatori romani prin lume, Albania, borntotravel.ro

În Albania am vrut să mergem pentru prima dată anul trecut. Aveam în plan un city break de doar 2 zile în Tirana, dar în stilul caracteristic anului trecut, această călătorie a fost anulată. La vremea aceea nu aveam în plan să explorăm Albania, nu știam multe despre ea și credeam că nu vom găsi mare lucru acolo. În fond, Albania nu se bucură de atât de multă promovare turistică precum se bucură vecinele ei, Grecia și Croația. Adevărul e că nu făcusem o prioritate din a vizita această țară. Pur și simplu, Albania ni se părea o destinație greu accesibilă – pe vremea respectiva nu existau multe zboruri low cost spre Albania, chiar dacă e doar la o aruncătură de băț de Corfu și la câteva ore de mers cu barca de Italia.

O mini-vacanta spontana

Aveam totul planificat. Două bilete de avion pe ruta Milano – Tirana – Milano, patru zile pentru explorat cât mai mult, o noapte la un hotel super dragut din centrul Tiranei si o mașină închiriată pentru 24 ore. Si dorinta de a explora o tara care inca nu e turistica.

Booking.com

Oare merită să mergem în Albania?

Atunci când am luat bilete spre Albania, nu eram convinsă că o să găsim ceva pe placul nostru. Ne doream să mergem, cum ne dorim să explorăm toate țările din Balcani, dar trăiam cu impresia că Albania nu are prea multe de oferit și că nu o să merite să mergem până acolo. Spre rușinea mea, am judecat Albania dupa copertă, după niște preconcepții care nu aveau o bază solidă. Auzisem de la prieteni că Albania are o zonă de coastă superbă și plaje fantastice, dar noi nu suntem nebuni după statul la plajă all day long, astfel că nici nu aveam în plan să străbatem toată țara pentru a ajunge în Ksmail sau Sarande – localități despre care se mai vorbește în online. Noi știam că vom merge în Tirana, oraș pe care toată lumea îl evită și despre care nu am auzit nimic bun de la cei care l-au vizitat. Astfel, nu stiam daca Tirana o sa ne placa, daca o sa gasim ceva interesant acolo.

A meritat sa mergem in city break in Tirana? Răspunsul, fără dacă și parcă și alte ocolișuri, este da! A meritat să mergem în Albania, iar contrar aparențelor, Tirana e un fel de hidden gem al Balcanilor.

Daca nu vrei sa fii mereu in cautarea caselor de schimb valutar sau sa platesti comisioane extra pentru plata in alta valuta, iti recomand sa iei cu tine cardul Revolut. Noi il folosim in toate calatoriile noastre, iar inca din prima calatorie ne-a scapat de multe griji si de ani aruncati pe fel si fel de comisioane. Nu o sa fac o lista cu beneficiile pe care Revolut le are, pentu ca sunt prea multe, ci te invit sa descoperi singur cat de util este.

Am ajuns in Tirana

Am aterizat în Tirana puțin înainte de ora 12:00, după o noapte cu peripeții. Am mers direct la hotel, am dormit câteva ore, iar mai spre seară am ieșit la explorat. Vremea era rea (dacă eram în Londra nu ar fi fost o problemă), ploua și era mai frig decât credeam că o să fie. Am mers direct în inima orașului, în Skanderbeg Square. Ajunși acolo, am găsit o piață imensa, înconjurată de clădiri în construcție, Tirana fiind un întreg șantier. În mintea mea îmi spuneam: „asta e tot?”. Nu eram dezamăgita pentru că mă așteptam la un oraș gri, cum e Bucureștiul nostru prin ianuarie.

Ne-am plimbat cât ne-am plimbat prin jurul pieței, am mâncat un gyros și ne-am cumpărat ciocolată kiss (pentru cunoscători) de la o tarabă din centru. Ei încă au tarabe cu de toate, așa cum existau și la noi. Mai apoi, a început să ploua atât de tare, încât am fugit la hotel.

După prima seara, Tirana nu părea prea ofertantă sau interesantă.

A doua zi a început aventura noastră prin Albania. Cu rucsacul în spate, am pornit spre o stație din centru orașului – nu știam ce stație căutam :))), de unde urma să luăm autobusul spre Durres. Deși era mai simplu să închiriem o mașină, am ales varianta ieftină și complicată…doar ne doream aventură. Ne doream sa exploram Albania cea autentica…asa cum e ea. Așa cum am mai spus, internetul nu abundă în informații despre Albania, în special despre transportul în comun. Găsisem o jumătate de informație legată de modul în care poți ajunge în Durres, ne-am agățat de ea, iar mai departe ne-am descurcat singuri.

Cum soarele își arătase fața, Tirana deja prindea culoare. Străzile erau animate, clădirile parcă deveniseră mai interesante, atmosfera era cu totul și cu totul alta. Și noi aveam altă energie.

Mergând spre prima stație de autobus, ne gândeam că sigur vom găsi un program al autobuselor care trec prin acea stație. Noi știam capătul de linie, direcția în care trebuie să meargă autobusul, dar nu știam la ce stație să coborâm, de unde pleacă autobsul sau de unde ne cumpărăm bilet. În naivitatea mea, speram că Google Maps, prietenul de nădejde al călătorilor, ne vă arăta ruta și ne vă spune ce și cum se face (așa cum iți arată în alte locuri). Atâta doar că abia găsești informație la fața locului, da-păi pe internet.

Dar am ajuns în stație, singurii turiști, și am așteptat să vină un autobus. Până să ne dăm seama ce se întâmplă, oprește un autobus undeva pe banda a doua, lumea se înghesuie să urce în autobus, în timp ce un bătrân striga din toți plămâni „Instituti”. Ăla era autobusul nostru, iar noi nu aveam bilet! Urcăm în autobus fără bilet, câteodată e bine să faci pe prostul, și așteptam să ajungem la destinație. Care destinație? „Dogana”, asta era tot ce știam. A venit acel bătrânel simpatic, ne-a dat bilete (un bilet costă 0,40 lek), l-am întrebat la ce stație trebuie să coborâm pentru autogară, iar el a plecat. Eram singurii turiști într-un autobus fără aer condiționat, plin de oameni care nu vorbeau engleză. Timp de 5-7 stații, la absolut fiecare oprire, îl trăgeam de mână pe bătrân și îl întrebam dacă asta e stația noastră, asta după ce am zis cuvintele magice „bus Durres”. Ne-a făcut semn când să coborâm. Iar mai departe am luat autobusul spre Durres.

Albanezii sunt niște oameni tare faini, veseli, mândri de țara lor și bucuroși atunci când văd turiști.

Durres a fost o mașină a timpului care m-a dus direct în anii 2005, la Constanta. Mulți oameni ne-au spus că Albania e Romania anilor 90, iar când am ajuns în Durres le-am dat dreptate. Daca în Tirana acest lucru nu era atât de evident, în Durres am călătorit în timp. Și mi-a plăcut la nebunie lucrul asta! În esență, Durres e un oraș port care deține 6 km de plaja cu nisip fin (din păcate noi nu prea ne-am bucurat de ea) și un centru vechi extrem de animat. Spre deosbire de Tirana, Durres e un pic mai murdar și are mai mulți cerșetori, dar privirile mele erau acaparate de palmieri și de clădirile frumoase din centru.

Sâmbăta am luat Tirana la pas, străduță cu străduță. Sebi a reușit să mergă la tuns, unde a descoperit un lucru interesant despre Albania (trebuie să citești acest aricol), am ajuns într-un vechi bazar otoman, complet modernizat, am urmărit un meci de fotbal la o terasă, și am mâncat mici, brânză și cârnați la grătar. Am văzut o alta față a Tiranei, iar contrar a ceea ce credeam în prima zi, Tirana ne-a cucerit. Nu putem intelege de ce toata lumea il evita, cand poate fi cu usurinta o oprire in drumul lung spre litoralul albanez.


Citeste si: Albania – preturi la cazare, mancare, transport

Tirana e un oraș super cool!

Ultima zi a fost rezervată pentru o excursie de o zi în Berat. Auzisem foarte multe lucruri frumoase despre acest oraș, mulți oameni sustinând că ar fi cel mai frumos oraș din Albania. Noi știam că e centru Unesco și că e unul dintre cele mai bine păstrate orașe otomane. Deși mersul cu autobusul până acolo ar fi fost interesant, am hotărât să ne închiriem o mașină – am primit o frumoasă Dacie – și să conducem cei 130 km până în centrul Albaniei. Cei 130 km au fost parcurși în 2 ore, pe drumuri de sat (că așa a vrut Google Maps), iar după două ore de condus, cu puțin timp înainte de a ajunge în centrul orașului, ne-am rătăcit într-o mahala, pe niște drumuri care nu existau pe hartă. Din păcate, am fost prea stresați încât să fac poze acolo.

În schimb, Berat e un muzeu în aer liber. Acolo, casele sunt agățate pe stănci, una deasupra celeilalte, fiecare casă având propria sa poveste. De pe malul răului Osum, răul care desparte cele două cartiere ale centrului, poți admira casele albe și poți înțelege cu adevărat de ce Berat este denumit și orașul celor 1000 ferestre. Fiind în centrul țării, Berat e un loc destul de arid. Cele 32 de grade din ziua respectivă se simțeau că 40, iar din cauza aceasta plimbarea noastră prin oraș nu a durat mai mult de două ore. Dar am fost extrem de bucuroși pentru că am resuit să ajungem acolo și pentru că ne-a rămas suficent timp să luam pentru ultima data pulsul Tiranei.

În Albania am călătorit așa cum o făceam odată, în stilul caracteristic noua. Ne-am pierdut printre localnici, am călătorit fară griji, ne-am bucurat de fiecare secunda, ne-am aventurat pe tot felul de drumuri. Călătoria asta ne-a adus aminte de anii de dinainte de 2020, ne-a dat o energie bună, ne-a obosit (în sensul bun). A fost exact ceea ce aveam nevoie la acel moment, in mai 2021! La starea noastră de bine a contribuit și locația, Albania oferindu-ne exact ceea ce căutam – oameni fani, locuri interesante și un pic de aventura. În ultima zi, dimineața la 4:00, atunci când eram în drum spre aeroport, am plecat cu o alta imagine despre Albania, am plecat bucuroasă și împlinită că am descoperit această țară acum. Albania a venit ca un pasament minune. Tot ceea ce am văzut în puținele zile petrecute acolo și toate experiențele pe care le-am trăit au făcut ca vacanța în Albania să se numere printre preferatele mele.

Merită să mergi în Albania?

DA!DA!DAAAA! Încă o dată vreau să spun că merită. Albania merită din plin să fie explorată, să fie cunoscută, să fie simțită și trăită. Merită să fie următoarea ta destinație de vacanță. Albania are atât de multe de oferit: 500 km de coastă, plaje cu apă turcoaz (așa se spune), orașe-UNESCO, o capitală cu atmosferă tare faină, două lacuri, munți, un oraș port și multă istorie. Mi se pare că Albania are tot pachetul și că în ciuda acestui lucru si a faptului că e una dintre cele mai budget friendly destinații din Europa, inca e subapreciată, încă se află în umbra Croației. Si cand spun budget friendly, vreau sa spun ca Albania e una dintre cele mai ieftine destinații de vacanță de pe intregul continent. Dar am scris un articol despre bugetul nostru, pe care il gasesti pe blog.

Noi am plecat de acasa cu 0 așteptări, cu gândul că Tirana nu o să fie wow. Și ne-am înșelat! Tirana a fost minunată, iar Albania ne-a surprins plăcut. Faptul că ne-a adus aminte de copilărie, de Romania anilor 2000, nu a fost deloc un lucru rău. Din contră, ăsta e farmecul Albaniei. Faptul ca e o țară în care încă trebuie să te bazezi pe oameni, în care încă mai găsești tarabe, iar biletul de autobus îl iei de la un controlor de bilete, că încă mai există oameni care vând cărți pe stradă, tineri și bătrâni care își petrec timpul liber prin parcuri, toate aceste lucruri fac ca Albania să fie o experiență. Oamenii sunt buni, zâmbăreți și bucuroși atunci când aud că vii din România, pentru ei noi suntem balcanici…avem ceva în comun. Nu toți vorbesc engleză, dar îți transmit o energie bună, o căldură pe care nu o găsești la popoarele din vest. Albania (cel putin locurile pe care noi le-am vizitat) e încă neatinsă de masele de turiști, la modul în care înca este autentică, iar lucru acesta ne-a plăcut cel mai mult.

Pentru toate momentele frumoase, Faleminderit Shqiperi! (Thank you, Albania!)

Citește și:

Vrei să faci cumpărături și să primești o parte din bani inapoi? Tot ce trebuie să faci e să te inregistrezi pe Bonusway, cea mai faina platforma de cashback, și să faci cumpărături online exact așa cum faceai înainte. Eu folosesc această platformă de aproape un an (pentru cumparaturi si rezervari) și sunt extrem de mulțumită…altfel nu ți-aș recomanda-o. Dacă vrei să îți faci cont, accesează acest link.